
1. Va rugam sa ne spuneti cateva cuvinte despre experienta dvs profesionala: cand v-ati apucat de curse, cand ati devenit arbitru, ce rezultate ati avut... cateva date pe care le treceti dvs la categoria "realizari" ?
Am intrat in lumea sportului auto in 1987. La inceput mecanic in asistenta, apoi navigator, pilot si din nou navigator (asta pana in 1996). Ca realizari, un titlu de vicecampion la grupa N in Campionatul National de Raliuri 1995, trei titluri de campion la echipe, un loc 12 la „General” la Raliul Romaniei editia 1995, etapa a Campionatului European de Raliuri si ar mai fi...
In anul 1998 am devenit arbitru si, trecand prin toate posturile si functiile, in prezent detin categoria de arbitru principal. Am avut onoarea sa fac parte din Consiliul Federal FRAS o perioada de doi ani, iar momentan sunt membru al Comisiei Centrale a Arbitrilor.
2. Avand aceasta experienta ca arbitru, ce schimbari considerati ca ar trebui facute pentru ca activitatea dvs sa se desfasoare si mai bine ?
In primul rand, la capitolul mentalitate. Nu suntem, ca arbitru vorbesc, adversarul nimanui, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere regulamente. Nu vreau sa supar pe nimeni, facem parte din acelasi joc si trebuie sa respectam impreuna aceleasi regulamente. Sa nu uitam insa faptul ca, a respecta, inseamna mai intai a cunoaste.
3. Care credeti ca este principala problema in activitatea de arbitraj a unei competitii auto?
Nu exista o singura problema principala. In primul rand securitatea sportivilor, a spectatorilor, a arbitrilor. Urmeaza legaturile radio, asistenta medicala, , aparatura de cronometraj, localizarea echipajelor abandonate (au sau nu nevoie de interventia ambulantei),securizarea traseului (politie,jandarmi,oameni de ordine), etc.
4.Ce i-ati spune unui tanar care vrea sa devina arbitru? Ce cerinte trebuie indeplinite pentru un asemenea post?
Doua intrebari, un singur raspuns: pasiune. Daca iti place ceea ce faci, poti trece cu usurinta peste orice obstacol, poti invata tot ce trebuie in aceasta activitate.
5.Ce satisfactii poate avea o persoana care devine arbitru? Cat de multi pot evolua in acest domeniu?
Nu pot raspunde decat din punct de vedere personal. Satisfactii sunt multe. Finalul unei curse la care toti participantii pleaca sanatosi acasa, este cea mai mare satisfactie a mea. Ca evolutie in domeniu, prin experienta capatata la fiecare competitie, poti aspira la oricare functie de conducere. Portile nu sunt inchise nimanui. Totul este sa vrei.
6. Avand in vedere ca sunteti director de cursa la majoritatea raliurilor, v-ar tenta sa ocupati aceeasi functie la o competitie mai ampla, gen IRC?
De trei ori DA. Imi plac provocarile, si de ce nu, poate vom avea si o etapa WRC.
7. Cum apreciati evolutia activitatii de arbitraj in Romania, acum fata de cand ati intrat dvs in competitii?
Un MARE PAS a fost infiintarea unei federatii a sportului auto, a sportivilor, a cluburilor sportive si organizatorice, a arbitrilor si de ce nu, a tuturor celor care indragesc acest sport. A fost primul pas spre normalitate. Sigur, sunt si vor fi multe de pus la punct, important este ca se vrea sa se mearga inainte. Au fost momente inainte de 2004, cand am crezut ca nu se poate, dar m-am inselat. Referitor la capitolul arbitraj dupa anul 2004, sunt convins ca din punct de vedere al calitatii am facut mari progrese. Fata de colegii nostrii din tarile avansate suntem un pic ramasi in urma la capitolul „dotari”. Asta nu pentru ca nu am vrea sa avem urmarire prin GPS si comunicatii prin satelit, ci pentru ca, momentan, toate acestea presupun costuri foarte mari.